Echipa

NOTĂ PRIVIND ÎNFIINȚAREA FORMAȚIEI BNR BUCUREȘTI

LA RĂȘINARI, PE 10 MAI 1944  

De la bun început am apreciat că este necesar să reproduc în lucrarea mea „Fotbal în Parcul cu Platani” actul de constituire care să demonstreze când şi unde au fost puse bazele grupării „bleu-albaştrilor” din Cotroceni. Precizez că de-a lungul timpului am purtat nenumărate discuţii cu domnii Petre Lambru, Iosif Micu, Petre Mihăilescu, Ernest Rădulescu şi Constantin Stoian, foşti fotbalişti şi membri fondatori ai formaţiei BNR Bucureşti în acea miercuri din 1944, de ziua Regalităţii României, 10 mai. Am făcut, desigur, acelaşi lucru şi cu domnul Nicolae Pop Jr., fiul acelui Nicolae Pop care, alături de colegul său Traian Pătraşcu, a fost unul dintre promotorii acţiunii de înfiinţare a formaţiei „bancare” la Răşinari.
Din toate aceste convorbiri s-a desprins cu claritate concluzia că, la vremea respectivă, nu s-a întocmit un proces verbal, act care să certifice peste ani ce s-a petrecut în 1944. Ulterior am conştientizat că ar fi util să redactez chiar eu un „Act de constituire” bazat pe mărturiile incontestabile ale acestor oameni, care au trăit pe viu evenimentele derulate atunci. Am mai aflat că în ziua de 10 mai 1944, la ora 14:00, după ce s-a servit prânzul, la iniţiativa domnilor Nicolae Pop şi Traian Pătraşcu, a avut loc o discuţie liberă, pe parcursul căreia cei doi au propus auditoriului alcătuit din salariaţii Serviciului Fabricării Biletelor Bancare crearea unei echipe de fotbal a importantei instituţii pe care o deserveau cu toţii. Cei rămaşi în sala de mese a hotelului „I. Vidrighin” din Răşinari, în majoritate tineri tipografi, au primit ideea cu entuziasm şi, pentru că erau mari iubitori ai sportului-rege, au aprobat-o în unanimitate. De altfel, modul în care s-au petrecut faptele la Răşinari spre sfârşitul celui De-al Doilea Război Mondial, este descris cu nostalgie şi umor în cartea domnului Nicolae Pop Jr., intitulată „Nu e ca să zici” şi tipărită în 2004. Născut la 28 iulie 1933, autorul povesteşte în paginile 71-74, din postura de participant la episodul de la Răşinari, tot ce s-a întâmplat cu acel prilej, menţionând şi întâlnirea mea cu domnia sa, produsă în primăvara anului 1994, iar în final revendică, pe bună dreptate, statutul de cel mai vechi suporter al echipei BNR – PROGRESUL BUCUREŞTI, deoarece a asistat nemijlocit la naşterea ei. Vă vom prezenta în continuare, dragi cititori, dovada peremptorie a celor ce s-au spus aici, în legatură cu geneza echipei din „Parcul cu Platani”.
10 mai 2010 – Bucureşti                                                                                                                                                                                                                                                                            Autorul

 

FOTBALIȘTI REPREZENTATIVI – DE LA „ULYSSE” OAIDA ȘI „NĂSEL” OZON LA HEREA ȘI SĂPUNARU

Începând din 1944 până la 30 martie 2009, în cadrul grupării BNR-FC Progresul Bucureşti au evoluat 696 de fotbalişti, 132 dintre ei fiind crescuţi în Centrul de Copii şi Juniori al clubului bancar. Alţi 30 sunt străini (5 din Serbia, câte 4 din Australia şi Nigeria, 3 din Portugalia, câte 2 din Albania, Argentina, Bosnia, Brazilia şi Bulgaria şi câte unul din Belgia, Cehia, Guineea şi Republica Moldova), reprezentând 12 ţări ale lumii, situate pe 4 continente: Africa, America de Sud, Australia şi Europa.
Defalcându-i pe compartimente vom constata că 65 sunt portari, 184 fundaşi, 206 mijlocaşi şi 241 atacanţi. Să-i reamintim acum pe cei mai reprezentativi jucători care au activat în Cotroceni, scriind apăsat cu crampoanele lor pe gazonul încins al stadioanelor istoria reală a acestui club de elită: Titus Ozon, Nicolae Oaidă, Petre Mândru, Şandor Karikaş, Valeriu Soare, Constantin Dinulescu, Marin Voinea, Teodor Ion Ţarălungă, Petre Moldoveanu, Viorel Mateianu, Constantin Iancu, Eugen Stoicescu, Dumitru Popescu, Gabriel Rakşi, Emil Dumitriu II, Mircea Traian Sandu, Gino George Iorgulescu, Gabriel Sandu, Dan Ioan Potocianu, Tiberiu Cristian Curt, Adrian Ion Pigulea, Radu Horia Niculescu, Adrian Matei, Gabriel Popescu, Corneliu Papură, Stelian Carabaş, Petre Marin şi Gabriel Gheorghe Caramarin, toţi internaţionali A. Să-i menţionăm şi pe Corneliu Tănase, Gheorghe Andrei, Gheorghe Fusulan, Florin Ştirbei, Alexandru Ciocea, Dumitru Baboia, Gheorghe Cozma, Mihai Smărăndescu I, Alexandru Paşcanu, Victor Mafteuţă, Virgil Blujdea, Nicolae Ioniţă, Marin Gheorghe Vasile, Vasile Peteanu, Nicolae Neacşu II, Viorel Popescu, Constantin Matei, Aurel Măndoiu, Jean Grama, Vladimir Marica, Ion Sandu, Emilian Tevi, Ion Apostol, Teodor Beldie, Mihai Cristian Stoichiţă, Ion Sburlea, Jonathan Daniel McKain şi Slavisa Mitrovic.

 

De la stânga la dreapta: Petre Mândru, Nicolae Oaida, Titus Ozon, Viorel Mateianu

Centrul de Copii şi Juniori al clubului Progresul Bucureşti, ce poate fi socotit fără îndoială unul dintre cele mai prolifice din ţară, a beneficiat de o pleiadă de antrenori deosebit de înzestraţi, dăruiţi trup şi suflet dificilei lor profesiuni: Ioan Kluge, Nicolae Gorgorin, Gustav Barasch, Cornel Drăguşin, Florin Ştirbei, Gheorghe Cristoloveanu, Adrian Rusu, Marin Moraru, Alexandru Rădulescu sau Aurel Măndoiu au depistat, instruit şi lansat în fotbalul mare o sumedenie de jucători valoroşi. Pantelimon Bratu, Ion Vasilescu, Vasile Mihăilescu, Ioan Nedelcu, Paul Virgil Manta, Gheorghe Georgescu, Radu Ionescu, Adrian Constantinescu, Gheorghe Filipescu, Liviu Eduard Barthales, Aurel Iordăchescu, Gligor Bora, Aurel Beldeanu, Dudu Georgescu, Viorel Năstase, Constantin Dumitriu IV, Marin Dragnea, Gheorghe Dragu, Paul Turbatu, Mihai Bulancea, George Radu, Constantin Gârjoabă, Gheorghe Ştefan, Valentin Daniel Oprea, Gheorghe Pena, Cezar Iulius Zamfir, Dan Pârvu, Romulus Bealcu, Mihai Stoica, Liviu Ciobotariu, Marin Dună, Constantin Gâlcă, Iulian Ilie Miu, Florin Cârstea, Cătălin Nicolae Liţă, Mihai Baicu, Tănase Tinel Petre, Ovidiu Petre, Gigel Coman, Mircea Alexandru Bornescu, Ovidiu Nicolae Herea şi Cristian Ionuţ Săpunaru au apărat cu cinste culorile bleu-albastre, iar unii dintre ei şi pe cele ale reprezentativei României, demonstrând astfel că şcoala de fotbal din Parcul cu Platani este una cu adevărat de excepţie.

De la stânga la dreapta: Aurel Beldeanu, Dudu Georgescu, Liviu Ciobotariu, Cristian Săpunaru

PALMARESUL FORMAŢIEI BNR – PROGRESUL BUCUREŞTI ÎN PERIOADA 1944 – 2009

 

PALMARESUL ÎN CAMPIONATUL DISTRICTUAL AL CAPITALEI 1945-1950; 3 EDIŢII
42 32 5 5 157-42 69 p COEF: 82,1%

 

PALMARESUL ÎN CAMPIONATUL NAŢIONAL AL DIVIZIEI C 1946-1990; 4 EDIŢII
91 54 15 22 193-98 120 p-3 p pen COEF: 65,9%

 

PALMARESUL ÎN CAMPIONATUL NAŢIONAL AL DIVIZIEI B, LIGII a II-a 1947-2009; 25 EDIŢII
784 359 168 257 1168-917 881 p-5 p pen COEF: 56,1%

 

PALMARESUL ÎN CAMPIONATUL NAŢIONAL AL DIVIZIEI A,

DIVIZIEI NAŢIONALE, LIGII I 1955-2007; 32 EDIŢII*

945 379 189 377 1353-1324 947 p COEF: 50,1%

*LOCUL 15 DIN 89 DE FORMAŢII IERARHIZATE

 

PALMARESUL CUMULAT ÎN BARAJELE PENTRU PROMOVARE ÎN DIVIZIILE C, B ŞI A ŞI ÎN CUPA PRIMĂVERII 1945-1968; 5 EDIŢII
28 11 8 9 54-41 30 p COEF: 53,5%

 

PALMARESUL ÎN CUPA ROMÂNIEI 1947-2009; 61 EDIŢII
178 103 18 57 334-239 224 p COEF: 62,9%

 

PALMARESUL ÎN CUPA ROMÂNIEI ÎNCEPÂND DIN ŞAISPREZECIMI 1950-2008; 44 EDIŢII*
119 63 16 40 215-156 142 p COEF: 59,6%

*LOCUL 6 DIN 404 FORMAŢII IERARHIZATE

 

PALMARESUL ÎN CUPELE EUROPENE 1961-2003; 5 EDIŢII
24 10 5 9 35-25 25 p COEF: 52,0%

 

PALMARESUL GENERAL ÎN CAMPIONATE, BARAJE PENTRU PROMOVARE, CUPA PRIMĂVERII, CUPA ROMÂNIEI ŞI CUPELE EUROPENE 1945-2009; 64 EDIŢII
2091 948 409 734 3294-2679 2294 p-11 p pen COEF: 54,8%

 

NOTĂ: În ediţia 2008/09 a Ligii a doua, FC Progresul Bucuresti a fost retrogradată în etapa a VI-a a returului, din cauza neachitării la termen a datoriilor existente. Progresul evoluase doar în etapele XIX-XXII, întrucât în etapa XVIII nu fusese programată, iar ulterior, nerezolvându-şi problemele financiare, nu a mai putut juca. Astfel, celelalte 11 partide ce mai trebuiau disputate, au fost considerate, fiecare dintre ele, pierdute cu 0-3. În ceea ce priveşte decizia de penalizare cu 3 puncte, a fost luată ca urmare a memoriului depus de fotbalistul bulgar Radostin Lyubomirov Stanev pentru neplata drepturilor băneşti datorate din perioada 2004-2006. Numărul mai mic de jocuri, 29, este cauzat de faptul că echipa FC Ştiinţa Bacău s-a retras din campionat cu câteva etape înainte de încheierea competiţiei şi, astfel, meciul programat între două echipe desfiinţate nu mai putea avea loc.

Aşadar, linia de clasament în retur a grupării “bancare” este urmatoarea:

14        0   1   13           2-38     1 p, iar pentru întreg campionatul:

29        10   4   15         24-51    31p  (-3p. pen.)

 

Preț și achiziție

Reclame